Biblionet la Osoi, comuna Comarna

Vineri, 18 iunie 2010, Biblioteca Publică George Mărgărit Osoi, comuna Comarna, a inaugurat centrul de internet, deschis prin programul național Biblionet.

Doamna bibliotecar Petronela Şipoteanu
Biblionet la Comarna - Osoi

La eveniment au participat, în primul rând, cei vinovați de această reușită, domnul primar Victor Banu, domnul viceprimar Florin Roman şi doamna bibliotecar Petronela Şipoteanu, prin munca şi străduinţa cărora a fost repartizată, complet renovată, amenajată şi dotată cu mobilier proaspăt achiziționat o încăpere în cadrul căminului cultural din localitate, încăpere ce va folosi, de-acum înainte, noului serviciu de bibliotecă.

Din partea Bibliotecii Judeţene Gh. Asachi Iaşi au fost prezenţi domnul director adjunct Valeriu Stancu, domnul Mihail Grinea, şef Serviciu Coordonare Metodologică şi Formare Profesională și bibliotecarii Liviu Constantinescu și Bogdan Ghiurco. În plus, mai mult decât în oricare alte biblioteci, care şi-au inaugurat deja centrele de internet, a fost invitat un număr mare de colege din judeţ, contribuind astfel la importanța evenimentului şi invitând la replicarea lui în cadrul celorlalte localități din Biblionet. 😉

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=4ixEN5n1A3k&hl=en_US&fs=1]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=OjIrm6xgk_4&hl=en_US&fs=1]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=DdKxHG4RKx4&hl=en_US&fs=1]

Școală de vară pentru bibliotecarii până în 35 de ani

IREX România, împreună cu ANBPR, vă invită să candidați pentru Școala de Vară pentru Tinerii Bibliotecari, organizată în perioada 6-11 septembrie 2010, la Bran, județul Brașov.

Detaliile și formularele de aplicație le găsiți aici.

Așadar, candidați, colegi bibliotecari ieșeni, candidați. Sunteți buni, tineri, frumoși, aveți performanțe, aveți toate șansele.

Succes!

Am câștigat! Din nou!

După ce în urmă cu mai bine de-o săptămână vă anunțam că suntem iarăși printre finaliștii Concursului de Participare Comunitară, organizat prin Biblionet, avem acum plăcerea de a vă spune că l-am și câștigat, cu trei voturi împotriva unuia singur (cel al unei prietene deja de tradiție a Iașului, Claudia S., care a ales să-și îndrepte votul înspre un proiect neeligibil; descărcați regulamentul și citiți că este obligatoriu ca, în cazul în care aplicantul e altcineva decât o bibliotecă, acesta să încheie, totuși, un parteneriat cu o bibliotecă; or în proiectul pentru care a votat Claudia S., biblioteca-partener nu exista și nici nu a prea existat vreodată, întrucât, citez, chiar și în vremurile ei bune, aceasta funcționa doar duminica).

Dar să continuăm… Din motivațiile juriului:

Anca Râpeanu: Votez pentru proiectul “Tezaur lipovenesc”: un proiect bine structurat, coerent, concentrat pe obiective realizabile. Un proiect gandit in parteneriate locale si judetene concrete, cu roluri si sarcini bine definite si bine distribuite. Un proiect comunitar.

Alexandra Bucur: Proiectul propuns de echipa din Focuri a fost atent elaborat si imbina potrivit un parteneriat biblioteca locala, biblioteca judetena, organizatie locala – respectiv ONGul Comunitatea Rușilor Lipoveni din Focuri – si prevede realizarea acestuia in parteneriat cu membrii comunitatii locale. In implementarea proiectului, biblioteca este plasata in rolul pe care care ar trebui sa-l aiba in mod natural si anume acela de centru resursa pentru comunitate. Proiectul propune activitati bogate si variate cu resurse financiare relativ mici si contribuie prin cofinantare locala. Nu in ultimul rand, proiectul propune in desfasurarea lui utilizarea Internetului si a tehnologiei informatiei si instrumente de promovare in proiect care utilizeaza, deasemenea, Internetul si tehnologia.

Ruxandra Sasu: Dintre cele 2 proiecte ramase in concurs – “Tezaur lipovenesc” si “Fotografia, 1000 de cuvinte”, am ales sa votez pentru “Tezaur lipovenesc”. L-am considerat inca de la inceput ca fiind cel mai bine scris proiect din aceasta editie, cu mentiunea ca a fost, insa, scris de angajati ai compartimentului de asistenta metodica a bibliotecii judetene Iasi, care ofera si expertiza in implementarea acestuia. In fond, biblioteca judeteana Iasi isi face treaba ca centru de resurse judetean pentru biblioteci, speranta mea fiind ca va transfera raspunderea si responsabilitatea centrala catre biblioteca din comuna Focuri. […] Consider proiectul “Tezaur lipovenesc” un proiect bine inchegat, cu multiple valente, care aduce valoare adaugata semnificativa in comunitatea Focuri. Este un proiect viabil, realizabil, care aduce solutii eficiente la adresa unor nevoi concrete ale comunitatii, solutii care pe termen mediu si lung vor putea conduce la o dezvoltare locala sustenabila. Aceasta deoarece – asa cum este prezentat proiectul – parteneriatul actorilor locali mai sus numiti este unul solid, iar activitatile propuse sunt in sine valorizatoare de resurse locale, ceea ce va sprijini transformarea bibliotecii in centru comunitar.

Mulțumim juriului și le urăm celor din Focuri mult succes în implementarea proiectului. Suntem alături de ei, ca și până acum.

Biblioteca pe TVR

Ieri, 16 iunie 2010, de la orele 17.00, TVR Iași și TVR 3 au dezbătut, în cadrul emisiunii Impact, problema lipsei unui sediu pe care Biblioteca Județeană Iași îl merită. Ne dăm silința ca, în cel mai scurt timp, să facem rost de înregistrarea emisiunii și s-o postăm aici. Sper să reușim.

Până atunci, din discuțiile și reportajele intermediate de realizatoarea Maria Florea, și la care au participat domnul director prof. univ. dr. Cătălin Bordeianu, pe de o parte, și domnul vicepreședinte al C.J. Victor Chirilă, de cealaltă parte, a reieșit cu limpezime dezinteresul (disprețul!?) pe care autoritățile locale îl manifestă față de cetățenii Iașului, utilizatori ai serviciilor Bibliotecii, dezinteres (reavoință!?) mascat sub futilul pretext al închiderii temporare a instituției, dar desființat însă, slavă Domnului!, de remarca tăioasă a jurnalistei de la Radio Nord-Est (al cărei nume nu l-am reținut, din păcate), că și despre comunism s-a crezut că va fi tot ceva temporar.

Ne-a mai rămas pe creier din emisiune și diferența uriașă dintre bugetul de achiziții de carte (7 miliarde lei vechi) al Bibliotecii V. A. Urechea din Galați și bugetul alocat nouă (400 de milioane lei vechi), adică Iașului, capitală culturală a României, așa cum, cu emfază, le place unora să spună, dar nu și să acționeze în consecință, crezând că e în continuare ca pe vremuri, când, odată acordat un titlu (secretar-general, de exemplu), cu el rămâneai. În ziua de azi, până și funcțiile de ambasador se mai schimbă, darmite statutul neoficial de capitală culturală.

Dincolo de dezbaterea din studio, realizatorii emisiunii Impact mai au și marele merit de a fi înfăptuit o bună muncă de documentare referitoare la funcția unei biblioteci publice, prezentând reportaje din orașele Onești și Negrești, unde, în spațiul generos de care beneficiază, desigur, aceste biblioteci organizează servicii gratuite de afterschool și de acces la internet, oferind părinților posibilitatea de a-și lăsa copiii după școală într-un mediu prielnic și sub o supraveghere profesionistă.

Așteptăm cu maaaare interes ziua în care autoritățile publice din Iași vor pricepe că felul lor de a se îngriji de instituțiile din județ (ne gândim și la Filarmonică, și la Teatru) este unul care, eufemistic vorbind, așteaptă serioase îmbunătățiri. Galațiul, Vasluiul, Baia Mare, Vâlcea, Sibiu, Pitești, Constanța și încă multe altele au biblioteci europene. Iașul, nu. Dimpotrivă. În schimb Iașul are conducători care dau frumoase explicații și termene niciodată respectate.

Ajunge! Biblioteca Județeană Iași merită un sediu!

Mihail Grinea și Bogdan Ghiurco, bibliotecari

Suntem finaliști!

După ce în mai am câștigat Concursul de Participare Comunitară din cadrul programului Biblionet (asta și datorită voturilor pe care cu generozitate ni le-ați acordat), iată că și luna asta suntem pe primul loc între finaliști și sperăm ca, în urma jurizării, să ne adjudecăm binemeritata și muncita victorie.

Proiectul a fost scris de către Serviciul de Coordonare Metodologică al Bibliotecii Județene, în parteneriat cu Biblioteca și Comunitatea Rușilor Lipoveni din comuna Focuri, și vizează înființarea unui centru pentru conservarea și promovarea moștenirii culturale a rușilor lipoveni din zona Focuri.

Vă invit să descărcați proiectul, numit Tezaur lipovenesc, de aici (de pe forumul Biblionet). Și să-l folosiți ca exemplu de bună practică.

Biblionet la Andrieșeni

Duminica trecută, 2 iunie 2010, la Biblioteca Valeria Boiculesi din Andrieșeni a avut loc inaugurarea oficială a centrului de internet deschis prin Biblionet.

Întrucât, din motivele obiective pe care le bănuiți, niciunul din bibliotecarii de la Biblioteca Județeană nu a putut fi prezent la eveniment, tot ce vă putem oferi sunt câteva fotografii primite de la colega noastră Ana Teșoi.

Doamna bibliotecară Ana Teșoi și domnul primar Ioan Căruntu
Biblionet la Andrieșeni

ANBPR sprijină Biblioteca Județeană Iași

ANBPR a trimis prin intermediul președintelui Asociației, doamna Doina Popa, două scrisori de protest față de situația în care se află Biblioteca Județeană Gh. Asachi Iași.

Prima dintre ele este adresată Excelenței sale, domnului Constantin Simirad, iar cea de-a doua, înspre urechirea vinovaților, nădăjduim, domnului președinte al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Liviu Dragnea. Le puteți citi mai jos:


1. Scrisoare către domnul Constantin Simirad:

Stimate Domnule Preşedinte,

Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi” Iaşi şi personalul acestei instituţii se confruntă cu o situaţie fără precedent: iminenta sistare a activităţii la sediul central, cauzată de lucrările de reabilitare a Palatului Culturii din Iaşi, locaţie în care biblioteca funcţionează din anul 1955.

Conducerea bibliotecii a informat Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) asupra situaţiei create şi asupra faptului că nu s-a găsit încă o rezolvare favorabilă continuării activităţii departamentelor care funcţionează în prezent la sediul central al bibliotecii.

Am constatat cu surprindere că niciuna din variantele propuse de bibliotecă pentru soluţionarea situaţiei, în vederea  continuării activităţii, nu s-a bucurat de susţinerea Consiliului Judeţean Iaşi.

Rezoluţia pe care aţi dat-o adresei nr. 472/16.04.2010, înaintată de bibliotecă,  propune o soluţie care duce la sistarea activităţii de bază a instituţiei: “Se vor depozita cărţile şi activitatea trebuie încetată până la terminarea renovării.” Se estimează că data de finalizare a lucrărilor de reabilitare este 1.04.2011.

Această soluţie va aduce Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi” Iaşi în imposibilitatea asigurării serviciilor de bază pentru utilizatori şi contravine prevederilor art. 72 din Legea bibliotecilor:

(1) Schimbarea destinaţiei imobilelor în care funcţionează biblioteci se poate face numai în cazul asigurării unor sedii care respectă standardele optime de funcţionare, conform prezentei legi.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) autorităţile locale au obligaţia să asigure continuitatea neîntreruptă a activităţii bibliotecii.

ANBPR, ca asociaţie profesională care susţine şi apără interesele bibliotecilor publice, legalitatea funcţionării lor, dezvoltarea şi manifestarea plenară a profesiei de bibliotecar, intervine şi în acest caz pentru apărarea drepturilor instituţionale şi profesionale ale Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Asachi” Iaşi, grav afectate de lipsa unor soluţii viabile care să-i asigure funcţionarea pe o perioadă determinată.

În acest moment comunitatea bibliotecară internaţională este sesizată de gravitatea situaţiei din România.

Domnule Preşedinte, prin demersul nostru Vă adresăm rugămintea de a soluţiona favorabil problemele de spaţiu de la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi” Iaşi, asigurând astfel funcţionarea instituţiei la întreaga capacitate.

Nesoluţionarea situaţiei semnalate va determina Asociaţia să continue cu alte mijloace,  demersurile inţiate.

Cu respect,

Doina Popa

Preşedinte al ANBPR


2. Scrisoare către domnul Liviu Dragnea:


Stimate Domnule Preşedinte,

Bibliotecile publice din România  se confruntă din ce în ce mai des cu situaţii grave de încălcare a Legii bibliotecilor şi a altor acte normative care reglementează funcţionarea şi managementul lor.

Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România – ANBPR, ca structură profesională reprezentativă, solicită Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, pe care o conduceţi în calitate de Preşedinte, sprijinul în soluţionarea cazurilor pe care  le semnalăm, demersuri pentru respectarea legalităţii şi acţiuni concrete pentru  stoparea eliberării sau angajării personalului în funcţii de conducere pe criterii politice.

În acest context vă semnalez următoarele cazuri:

1. Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Asachi” Iaşi, cu sediul central şi activităţile de bază  în Palatul Culturii din Iaşi, se află în situaţia întreruperii activităţii deoarece în clădirea Palatului se execută lucrări de reabilitare. Consiliul Judeţean Iaşi, în a cărui administrare se află biblioteca, făcând abstracţie de prevederile legale, nu s-a implicat în rezolvarea spaţiului locativ, manifestând un total dezinteres faţă de patrimoniul şi personalul acestei instituţii.

ANBPR a luat act de situaţia creată şi a solicitat domnului Preşedinte Constantin Simirad rezolvarea problemelor de spaţiu de la Biblioteca Judeţeană Iaşi. Vă transmitem spre informare corespondenţa trimisă domnului Simirad.

2. Consilul Judeţean Bistriţa-Năsăud a organizat în data de 05.05.2010 concursul pentru ocuparea postului de manager la Biblioteca Judeţeană Bistriţa – Năsăud. Am făcut parte din Comisia pentru evaluarea candidaţilor. S-au parcurs la timp toate etapele prevăzute de lege. La data programată pentru evaluarea interviului, adică 05.05.2010, preşedintele Comisi pentru concurs a comunicat că, înaite cu o zi, candidata s-a retras şi concursul se reprogramează la o dată ulterioară. Am solicitat  prezentarea cererii de retragere, dar aceasta nu exista.

In fapt, candidata a fost obligată să se retragă deoarece postul de manager la Biblioteca Judeţeană Bistriţa – Năsăud a fost negociat politic.

Pentru completarea tabloului Vă semnalez şi alte situaţii pe care Vă rog să le aveţi în vedere:

  • obstrucţionarea activităţii bibliotecilor şi a altor instituţii de cultură prin trecerea în şomaj tehnic a personalului;
  • obligarea managerilor la ieşirea din activitate pe motive de pensionare, indiferent de performanţa activităţii;
  • evaluarea necorespunzătoare a proietelor de management;
  • desfiinţarea posturilor de bibliotecar în multe biblioteci comunale;
  • comasarea funcţiei de bibliotecar cu cea de director de cămin cultural;
  • absenţa fondurilor curente pentru achiziţia de documente (nu mă refer la perioada acestei crize);
  • nivelul scăzut al salarizării;
  • lipsa de percepţie a importanţei sociale a  bibliotecii şi a profesiei de bibliotecar.

Domnule Preşedinte,

Având în vedere obligaţia structurilor administraţiei publice locale de a asigura, sub toate aspectele, funcţionarea bibliotecilor publice din România, Vă rugăm să aduceţi în atenţia UNCJR problemele semnalate de noi şi să ne sprijiniţi în rezolvarea lor.

Cu stimă,

Doina Popa

Preşedinte al ANBPR


Mulțumim ANBPR!

Bibliotecarii au o misiune dificilă cu domnul Simirad

Când am început să citim răspunsul dumneavoastră, domnule Constantin Simirad, ne-am bucurat. Am zis: Stai! Se pricepe! Îl interesează, și se pricepe! Apoi, la final, printre versuri și prelegeri profesionale, am trăit confirmarea unei vechi dezamăgiri! Dezamăgiri date de omul politic, de președintele Consiliului Județean, de autorul Constantin Simirad. Textul e confuz, plin de contradicții. Ba, mai mult, de rea-credință!

S-o luăm pe rând.

Unu. Atacul șmecheresc, miștocăresc (parafrazăm și noi, scoțând din context, doar n-o fi numai privilegiul politicienilor) la adresa fostei noastre colege Angela Traian. E adevărat că dumneaei a fost pe lângă subiect din multe puncte de vedere. V-ați fi putut lega de faptul că își scuza intervenția din ziar, calificând-o ca trafic de influență (sic!). De lipsa de viziune profesională care răzbătea la fiecare rând. De stilul confuz: când era scrisoare deschisă, când rugăminte fierbinte, când apel profesional, când șantaj emoțional… Și de multe, multe altele ați fi putut s-o acuzați. În schimb, ați ales s-o desființați, catalogându-i pledoaria ca, cităm, manea culturală. Fără a defini însă termenul, fără a explica ce înțelegeți prin el, ci pur și simplu lipind o etichetă, un abțibild, categorisind și expediind ceea ce era, până la urmă, un apel sincer. S-ar putea să ne pripim puțin și definiția termenului să fie prin vreo carte de-a dumneavoastră, dar sunt atâția clasici (chiar și în viață) care ne așteaptă pe noptieră, încât credem că era musai să ne fi explicat în amănunt ce înțelegeți prin acest abracadabrant concept de manea culturală. Nu de alta, dar, așa cum ați schițat dumneavoastră, mulți vor spune că v-ați încadra de minune la categoria asta.

Doi. Nici noi, bibliotecarii Bogdan Ghiurco și Mihail Grinea, nu am fost mulțumiți de ce conținea scrisoarea deschisă a doamnei Angela Traian. Suntem conștienți că, de cele mai multe ori, într-o călătorie, e mai bine să fii singur, decât prost însoțit. De aceea am și trimis Ziarului de Iași acel articol, dorindu-l a fi mai degrabă o replică, nu atât o continuare. O replică în care să demonstrăm că rolul Bibliotecii nu poate fi restricționat la acela de Lăcaș de Cultură, ci că Biblioteca are în comunitate un important rol formator și educativ, inclusiv (nu! nu ținem să vă omorâm, dar o afirmăm în continuare) pentru cei care nu știu să citească. Oare nu tocmai cei bolnavi au nevoie mai mare de doctor?… Acuma noi știm că, prin faptul că nu au dreptul la vot, soarta preșcolarilor s-ar putea să nu vă intereseze, dar, da!, ei nu știu (încă) să citească. Pot în schimb să vină la Bibliotecă să se joace. Să învețe prin joc. Să asculte povești, să vadă filme pentru copii, să participe la spectacole. În bibliotecile din județ avem așa numitele jucărioteci (ludoteci, dacă-i să fim scrupuloși), spații în care se găsesc jocuri și jucării, ce pot fi împrumutate acasă. Spun avem pentru că și prin strădania noastră, a celor de la Asistența Metodică, au luat naștere. În multe familii, cartea a pătruns prin intermediul copilului preșcolar: adultul care l-a adus la bibliotecă s-a familiarizat cu acest spațiu, evoluând, dinspre pura curiozitate, către împătimirea cu care parcurge tabletele celui mai citit cotidian local… Apoi, din rândul celor care nu știu să citească, ar mai fi și puținii, e drept, analfabeți, care pot veni la Bibliotecă pentru a-și afla pe internet, cu ajutorul bibliotecarilor, un loc de muncă sau, mai știm noi, o bucată de pământ de cumpărat pe care s-o lucreze. Să nu-i uităm în final pe nevăzători. Știați, domnule Simirad, că Biblioteca Gh. Asachi are o filială pentru persoanele cu handicap vizual? Și că în cadrul acesteia funcționează un centru de internet (cu soft-uri speciale) și un studio de înregistrat cărți-audio? Știați?… E foarte bine că știați, fiindcă la asta ne-am referit când am spus că Biblioteca se adresează inclusiv celor care nu știu (nu pot!) să citească.

Trei. Sigur că oamenii bibliotecii înțeleg și se bucură pentru consolidarea Palatului Culturii. Dar una este strâmtorarea  temporară, care înseamnă să te limitezi la un spațiu impropriu, ori să te muți în spații mai puțin funcționale, și alta e să te axezi, așa cum recomandați, pe consultanță pentru bibliotecile județului. De unde să facem consultanța, de acasă? Și așa Serviciul de Asistență și Coordonare Metodologică, prin specialiștii săi – deh!, și în biblioteconomie există diverse specializări – își desfășoară cum poate activitatea. Ba chiar obține rezultate excelente, coordonând bibliotecile ieșene (90 de comunale, 3 orășenești și municipala Pașcani) de pe Messenger, de pe e-mail, de pe telefon, fiindcă fondurile pentru deplasări  nu există! Nu-i de-ajuns? Acum mai trebuie s-o facă și de-acasă? Nota bene: Coordonarea activității bibliotecilor prin e-mail este posibilă fiindcă tot noi am reușit să aducem internet și calculatoare în 47 de comunități ale județului, grație programului Biblionet, finanțat de Bill Gates! 47, deocamdată! Programul continuă!

Patru. În aceeași problemă a Palatului Culturii, care este un spațiu minunat de bibliotecă. Dar pentru anii 60… O bibliotecă cum e cea a județului Iași trebuie să aibă, potrivit Legii, un minimum de 4600 mp. În timp ce, în Palat, Biblioteca Asachi dispune doar de 3500 mp (dintre care 600 mp la subsol). Aici nu se vor putea amenaja în veci spații deschise pentru accesul liber al utilizatorilor între servicii, nu va exista o sală de manifestări, nu vor funcționa servicii auxiliare (cafenea literară, cenacluri, spațiu verde de lectură etc.). Peste tot în țările civilizate (s-o fi numărând și Cuba printre ele?), spațiul unei biblioteci este un model de arhitectură, o atracție turistică, nu o anexă a unei clădiri, altfel remarcabile. Dar, desigur că, până la urmă, în lipsa altui spațiu adecvat, revenirea în Palat este de dorit. Niciodată, însă, în ochii unui conducător responsabil, această revenire nu va putea fi altceva decât o soluție învechită și improprie.

Cinci. Spuneți că faceți enorme eforturi pentru continuarea activității Bibliotecii. Mai mult, cităm, susțineți: câteva luni vor trece repede și oamenii acestei biblioteci vor avea condiții excelente de muncă. Nici că se putea amenințare mai grea. Să-i întrebăm pe ieșeni cât de repede au trecut (și trec în continuare) cele câteva (ups!) zeci de luni de la închiderea Filarmonicii și a Teatrului Național? Ar avea, credem, dreptul la un răspuns, dacă ținem cont că ați fost primar al Iașilor atâta amar de vreme, iar acum sunteți președinte de C.J. Nu?

Șase. Vorbiți de numărul mai mare de cititori care au împrumutat cărți în epoca de aur. Hai, hai! Nu e cazul să devenim nostalgici. Sunt multe lucruri care erau mai mari pe vremea lui Ceaușescu. Casa Poporului, de exemplu. Sau producția la hectar. Dumneavoastră știți mai bine că, dacă nu se opreau prin telefon de la partid, riscam să ajungem, pe hârtie, cu însămânțările de toamnă tocmai hăt, în Bulgaria. Iar, ca să revenim la situația Bibliotecii, diferența dintre atunci și acum e dată de lecturile impuse, de conspectele pentru ședințele de partid, de problemele din culegerile de Gheba și de Petrică – pe de o parte – și de apariția presei libere, a internetului și a libertății de a veni la Bibliotecă de plăcere – pe de cealaltă parte.

Șapte. Deplângeți faptul că noi i-am tăvăli prin noroi pe scriitorii care nu sunt citiți, când, de fapt, ceea ce facem noi este să deplângem soarta banului public, care în mult prea multe rânduri a fost cheltuit iresponsabil pe lansări de cărți ale unor autori (nu scriitori) pe care nu-i cumpără nimeni. După cum scria și Alex Ștefănescu recent, într-un articol din revista Biblioteca (ne-am făcut temele!), în vreme ce Statele Unite și Japonia lansează sateliți și rachete, noi, românii, lansăm autori. E plin spațiul aerian al României de cărți lansate. Nu și citite. Asta e durerea.

Opt. De ce credeți, dumneavoastră, domnule Simirad, președinte al Consiliului Județean Iași, că vă pricepeți la biblioteci, mai dihai decât bibliotecarii, și ne îndopați cu sfaturi profesionale? Pentru că sunteți autor? Pentru că aveți și ați citit 7.000 de cărți? Aproape că întrebăm: și, la ce v-a folosit? Fiindcă nouă, e clar, nu ne-a folosit! A citi și a afirma că ai citit 7.000 de cărți, oricum am întoarce-o, obligă! E de preferat să nu spui la nimeni că ai făcut-o, decât să nu confirmi creșterea presupusă de un asemenea act. Cultural?

Nouă. Insistați că singurul scop al Bibliotecii este Măria Sa Cititorul, asta după ce, mai sus, ne-ați confirmat concluziile că rolul Bibliotecii trebuie oarecum redefinit (adică să se revizuiască, primesc, dar…). Cititorul nu este un scop al Bibliotecii. Servirea sa în cele mai bune condiții, da! Fapt care, în prezent, nu se întâmplă tocmai din cauza proastei gestionări a situației, pornind chiar de la nivelul Consiliului Județean. Și nu ca urmare a faptului că noi, bibliotecarii, nu ne cunoaștem rolul și menirea! Iar apoi, nici nu poate fi vorba de Cititor, ci de Utilizatorul serviciilor bibliotecii, fiindcă, așa cum am mai arătat, funcțiile și misiunea bibliotecii publice sunt mult mai complexe și nu se limitează doar la lectură.

Zece. Ar mai fi multe de contestat la lovitura de rever (sub centură) a domnului Simirad, dar ținem să încheiem cazul prin tăria propriilor noastre argumente, și nu prin vorbele lui Eminescu. Găsim că e mai elegant să lupți cu armele din dotare, decât să cauți alibi în vorbele unor oameni care nu se pot apăra de folosirea lor abuzivă.

În concluzie, vă mulțumim, domnule președinte Simirad pentru sfaturile dumneavoastră de a ne axa în primul rând pe elevi, studenți, iubitori de cultură. Nu se aplică unei biblioteci publice! De a ne axa pe calitatea informațiilor oferite și pe serviciile aduse la informarea unui om complet. Pe asta, de la noi ați preluat-o. Însă dumneavoastră trebuie să puneți la dispoziție banii necesari, nu să ne țineți lecții! Vă mai mulțumim și pentru sfaturile de a salva Biblioteca: asta încercăm să facem, s-o scoatem de sub puterea celor care au confiscat-o. Poate cu ajutorul Ziarului de Iași, într-o serie de dezbateri pe tema Bibliotecii Gh. Asachi, între ce este și ce ar trebui să fie, a structurii serviciilor pe care (nu) le oferă, a noilor angajați veniți de la Consiliul Județean, sau cu rude pe-acolo, a politicii de achiziții, vom reuși să redăm ieșenilor o bibliotecă pe care o merită și un sediu de bibliotecă ce nu a existat cu adevărat niciodată…

Acestea și altele sunt destule teme de presă, care nu trebuie confundate însă cu eventuale scandaluri, ci cu – ceea ce ați spus  dumneavoastră – salvarea bibliotecii publice.

Mihail Grinea și Bogdan Ghiurco, bibliotecari cu răspunsul la ei.

Bibliotecarii au o misiune dificilă

Domnul Constantin Simirad a răspuns astăzi în Ziarul de Iași ultimului nostru articol despre rolul bibliotecii publice. Îl reproducem și noi mai jos doar pentru a-i putea da, mai târziu, un răspuns.

Lectură plăcută (N.B. ortografia și greșelile de tehnoredactare aparțin autorului, respectiv Ziarului de Iași) :

Bibliotecarii au o misiune dificila

Nu aveam de gind sa raspund la scrisoarea deschisa a doamnei bibliotecar Angela Traian. Domnia sa, total straina problemei, s-a lansat intr-un stil smecheresc, mistocaresc, stil intilnit zi si noapte pe multe posturi de televiziune, pentru a blama ceva despre care nu avea habar. M-a convins ca maneaua culturala face victime si in lumea cartii si am concluzionat ca “asta-i situatia”. De altfel, acest stil a contaminat chiar virful piramidei de la Biblioteca “Gh. Asachi”.

Nici chiar dezinformarea de tip “televizor” ca biblioteca este in pericol n-am tratat-o decit prin ignorare.

Ma asteptam ca oamenii bibliotecii sa inteleaga necesitatea consolidarii Palatului Culturii si ca se impune o strimtorare temporara. Cartea va fi depozitata pe unde putem si salariatii sa-si axeze activitatea in consultanta pentru bibliotecile judetului. In aceasta perioada de criza, risipa resurselor (inexistente, de altfel) este condamnabila.

Continuarea scrisorii doamnei bibliotecar de catre domnii Mihail Grinea si Bogdan Chiurco m-a convins ca rolul bibliotecii trebuie oarecum redefinit.

Intr-un limbaj elevat (in contrast cu prima scrisoare), cei doi incearca sa dovedeasca utilitatea bibliotecii publice si pentru “cei care nu stiu sa citeasca”. Hai ca m-ati omorit, fratilor! Mai mult, dupa domniile lor, bibliotecile au fost victime ale comunismului care, “confruntindu-se cu nevoia desfiintarii Bibliotecii ca punte de acces spre cunoastere, a transformat-o, imagologic vorbind, intr-un loc rezervat citorva alesi” . Va las pe dumneavoastra sa judecati aceste afirmatii bizare. O sa comunic cit de curind numarul cititorilor care au imprumutat carti in “epoca de aur” si citi imprumuta acum carti.

Dupa ce tavalesc in noroi scriitorii pe care “nu-i citeste nimeni”, cei doi isi propun sa convinga autoritatile ca biblioteca publica este un serviciu al comunitatii (parca cineva i-a contrazis!), “ca ea este insasi comunitatea si nu poate fi inchisa sub zavor decit distrugind aceasta comunitate, din rindul careia s-au ales in functii” (abracadabrante concluzii!).

Sa revin la un ton serios si sa atrag atentia ca singurul scop al bibliotecii este Maria Sa Cititorul. Biblioteca moare fara cititor. Sfatul meu este ca bibliotecarii sa initieze actiuni care sa atraga cititori si sa se axeze, in special, pe elevi, pe studenti si pe iubitorii de cultura.

Internetul si alte mijloace mai sofisticate ofera informatii cu duiumul. Accesul este extrem de usor si atractiv. Lupta bibliotecarilor trebuie sa se dea pe calitatea informatiilor si, mai ales, pe serviciile aduse la informarea unui om complet.

Daca bibliotecarii cad victime “manelismului cultural”, atunci subcultura va fi omniprezenta. Eu acasa am peste 7000 volume si, cu putine exceptii, le-am citit pe toate. Urmasii mei prefera internetul. Conflict de generatii? Si da, si nu. Constat insa cu putina amaraciune: chiar daca bibliotecarii traiesc printre carti, multi dintre ei au fost contaminati de stilul “mistocaresc” utilizat in televiziune si in alte mijloace mass-media.

Imi amintesc de o renumita si respectata bibliotecara de la Seminarul Matematic, doamna Jacota. Ce om admirabil si ce elevata tinuta intelectuala! Toti profesorii ii purtau un profund respect si chiar o iubeau.

In incheiere, va anunt ca autoritatile locale fac enorme eforturi pentru continuarea activitatii Bibliotecii “Gh. Asachi”. Citeva luni vor trece repede si oamenii acestei biblioteci vor avea conditii excelente de munca. Numai ca misiunea bibliotecarilor va fi dificila. Trebuie sa mentina interesul pentru carte si pentru scrierea ei. Sa invete din intelepciunea ilustrilor inaintasi: “Scrieti, baieti, ce vreti, numai scrieti”. Eminescu a lamurit definitiv lucrurile:
Multe flori sunt, dar putine
Rod in lume or sa poarte,
Toate bat la poarta vietii,
Dar se scutur multe moarte.

Bibliotecarul are alt rol si daca dupa zeci de ani de munca nu a inteles menirea sa, atunci nu mai facem comentarii. Nu uitati insa ca pericolul foarte mare vine de la cititor. Biblioteca fara utilizatori este un obiect mort. Salvati-o! Si inca un sfat: nu adoptati stilul pe care il detest, de „manelism cultural”. Utilizind acest stil va descalificati.

Constantin SIMIRAD, presedinte al Consiliului Judetean Iasi

La ce e bună biblioteca publică?

[ UPDATE: Articolul a fost publicat aici și de Ziarul de Iași, în ziua de sâmbătă, 22 mai 2010. ]

Este biblioteca un lăcaș de cultură? Un spațiu ideal în care Cititorul regăsește, printre trăiri apolinice și peripluri dionisiace, Cartea mult visată, mult tânjită, întru a forma cathartic un întreg platonician, fără cusur, fără meteahnă?

O fi! Dar biblioteca publică nu este (numai) așa ceva. Ea este, în primul rând, un loc care garantează oricui accesul liber la orice informație, indiferent de statutul economic, indiferent dacă acel oricine are sau nu o slujbă, o casă, un statut socio-economic și în ciuda faptului dacă știe sau nu să citească! Biblioteca trebuie să fie, după cum spune domnul Sergiu Găbureac, alături de biserică, şcoală, medicul de familie şi poliţistul comunitar (unii vor zâmbi), un important factor civilizator, cu rol bine definit în educarea, formarea şi informarea membrilor unei comunităţi.

Nu ni se pare cu nimic limitativ a afirma că în Biblioteca Publică (Județeană Gh. Asachi Iași, în cazul nostru) trebuie să găsești informații (sau să fii îndrumat către cei care pot să-ți ofere aceste informații) despre drepturile pe care le ai și cum anume le obții pe căi legale, despre cum se construiesc casele din chirpici, despre cum să-i gătești soțului o ciorbă mai bună, ori despre mersul trenurilor, de exemplu. Biblioteca publică e obligată să ofere informațiile de care membrii comunității au nevoie, nu e (doar) un tezaur și un muzeu în care pășești cu evlavie, un templu al scriitorimii, al lumii cu obraz subțire, al elitelor. Mai mult de-atât, Biblioteca Județeană are și importanta funcție integratoare pentru activitatea tuturor bibliotecilor publice din județul Iași, coordonând activitatea acestora, supraveghind aplicarea unitară a normelor și a legislației din domeniu, câștigând și desfășurând proiecte (pe bani!) cu aceste biblioteci și consiliind administrațiile locale despre cum trebuie să funcționeze biblioteca în interesul comunității.

De altfel, considerăm că n-ar fi de prisos un studiu istoriografic care să demonstreze că mult trâmbițata funcție a Bibliotecii publice ca lăcaș de cultură a fost o pervertire de la rolul ei fundamental. Că această pervertire s-a produs în timpul regimului comunist, care, confruntându-se cu nevoia desființării Bibliotecii ca punte de acces spre cunoaștere, a transformat-o, imagologic vorbind, într-un loc rezervat câtorva aleși. Și că această pervertire a fost perpetuată – din inerție, din nesimțire, din comoditate, din inconștiență și din impostură – de mulți dintre cei care s-au ocupat, de-a lungul timpului, de destinul acestor instituții (…de cultură, așa-i că vă gâdilă limba să continuați fraza?).

Mai mult, una dintre cele mai nocive consecințe ale malformării bibliotecii în Lăcaș al Cărții a fost subminarea profesiei de bibliotecar, redusă astfel, de la statutul de prim-stăpân al cheilor cunoașterii, la cea de funcționar care dă cartea, ia cartea.

Prezentând în asemenea mod Biblioteca, ni se pare că ne dăm singuri cu tesla-n gioale, oferind pretextul ideal pentru închiderea pe care o visează unele autorități publice locale. Dacă Biblioteca e doar un spațiu în care se împrumută niște cărți și în care își țin isonul câțiva scriitori pe care nu-i citește nimeni în afara cercului de prieteni și al familiei, iar pentru asta plătește întreg județul, atunci, sincer vorbind, nici noi nu vedem de ce-am mai ține-o deschisă.

Ținta noastră trebuie să fie aceea de a convinge autoritățile județene că biblioteca publică e un serviciu al întregii comunități. Că biblioteca este a comunității. Că Ea este însăși comunitatea și nu poate fi închisă sub zăvor, decât distrugând această comunitate, din rândul căreia s-au ales în funcții.

Mai mult, trebuie să demonstrăm că afacerea, business-ul nostru, al bibliotecarilor, este acela de a satisface contribuabililor nevoia de cunoaștere, în scopul de a deveni cetățeni mai buni, cetățeni implicați, responsabili. Noi, Biblioteca publică, prin accesul la informație (nu la cultură, care e un termen grav, anevoie cuantificabil și lesne de falsificat) venim în completarea sarcinii pe care autoritățile publice și-au asumat-o prin vot: aceea de a îmbunătăți calitatea vieții membrilor comunității: cetățeni mai informați înseamnă cetățeni mai competitivi, mai educați, mai activi, mai productivi, mai constructivi.

Și din acest motiv Biblioteca Județeană Iași merită un sediu!

Mihail Grinea și Bogdan Ghiurco, bibliotecari care nu stau la Povești. Culturale, desigur. 😉